sâmbătă, 26 decembrie 2009

Speranta spre mai bine


Am ajuns sa nu mai cred in idealuri…mai visez, dar nu mai cred in ideal…

Sunt atatea schimbari in viata, unele atat de profunde, de neasteptate, incat am ajuns san u ma mai bazez pe mediu…

Ideea de stabilitate emotionala, depinde de mediu, de fiinte dragi si de tine in primul rand.

Trebuie sa ajungi in faza in care indiferent de mediul in care te vei afla, sa te simti bine, impacat cu tine insuti…

Trebuie sa te astepti ca fiintele dragi tie sa te raneasca si intr-o zi sa te paraseasca…

In lumea aceasta nu exista notiunea de suflet pereche pe o perioada nelimitata, exista notiunea de suflet pereche pe timp limitat.

Tot ceea ce presupune fericire…inseamna si limitare….

Limitarea sentimentului de bine…este fericirea si esti fericit tocmai pentru ca stii ca ea se termina curand…

Avem experiente minunate, frumoase, dar avem si unele triste, infricosatoare…

Trebuie sa ai puterea mereu si mereu de a o lua de la inceput sis a incerci sa ai niste asteptari rezonabile.

Cred ca toata nefericirea e marcata in primul rand de asteptarile mari…

Daca am fi mai limitati in asteptari, viata ar curge mai lin si n-ar mai fi atat de tare resimtita dezamagirea…

Ideea de cuplu este tocmai fuga de singuratate, de neprevazut, este fuga continua a omului de necunoscut, dorinta lui de stabilitate. In acest timp omul se amageste, traieste clipe frumoase, dar e incapabil sa vada limitarea acestei stari, sfarsitul acesteia…care va venii sigur intr-un mod sau altul…

Fericirea in sine e doar o stare de bine…limitata in timp.

Incercati sa o simtiti macar o data! Merita!

Un comentariu:

  1. http://www.youtube.com/watch?v=tuxYIUsKDx0


    On the floating, shapeless oceans
    I did all my best to smile
    til your singing eyes and fingers
    drew me loving into your eyes.

    And you sang "Sail to me, sail to me;
    Let me enfold you."

    Here I am, here I am waiting to hold you.
    Did I dream you dreamed about me?
    Were you here when I was full sail?

    Now my foolish boat is leaning, broken love lost on your rocks.
    For you sang, "Touch me not, touch me not, come back tomorrow."
    Oh my heart, oh my heart shies from the sorrow.
    I'm as puzzled as a newborn child.
    I'm as riddled as the tide.
    Should I stand amid the breakers?
    Or shall I lie with death my bride?

    Hear me sing: "Swim to me, swim to me, let me enfold you."
    "Here I am. Here I am, waiting to hold you."

    RăspundețiȘtergere